Mă
plimbam cu fratele meu prin centrul vechi acum vreo 2 luni și am văzut
la un moment dat o adunatură de oameni. În centrul adunăturii erai tu.
Făceai
tot felul de șmecherii și giumbușlucuri. Erai foarte îndemânatic și
arătai ca un rus, înalt, tuns periuță, cu ochii sclipicioși (poate și
din cauza costumului) și prindeai foarte bine la public. După ce ai
terminat reprezentația, oamenii au inceput să o ia care-încotro, dar eu
am rămas să mă mai uit puțin la tine. Niște părinți cu un copil veniseră
să iți spună ceva și ai fost drăguț și i-ai mai facut celui mic un truc
magic. Ăsta e singurul pe care mi-l mai aduc aminte. El alegea o carte,
tu amestecai cărțile și când trebuia să ghicești ce carte alesese, ai
greșit. Și copilul se simțea prost cumva că tu ai greșit. Ai mai
incercat o data și iar ai greșit. Părea că nu înțelegi ce se intâmplă,
i-ai arătat copilului toate cărțile și l-ai rugat să iți arate ce carte
alesese. În timp ce desfăceai pachetul în fața lui, am observat : cartea
corectă iți atârna între buze. După a vazut-o și puștiul și a râs
împreună cu parinții lui și s-au îndepărtat și ei. Ai început să iți
faci din nou reprezentația și am mai ramas o dată. Cred ca aș fi ramas
ore în șir, dacă nu m-ar fi tras fratele meu de-acolo. Eu am 19 ani și
tu din câte mi s-a părut, verighetă.
Nu știu daca mi-ai
plăcut tu atât de mult (deși ești foarte frumos), cât mi-a placut
numărul mare de filme pe care mi le-aș fi putut face in cap. Imi
imaginam, de exemplu, ca te aștept acasă dupa ce am scris toata ziua
povești pentru copii și le-am ilustrat și tu vii de la munca ta de
magician, și stau cu capul pe pieptul tău plin de sclipici și îmi
rămâne și mie puțin pe față.
Dacă am văzut eu prost, mi-ar plăcea să ieșim la o cafea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu