19 iun. 2012

Martea la 7

Sa fi trecut de atunci vreo 2 3 saptamani. Stiu ca era marti seara, in jurul orei 7. Fusese o zi destul de agitata. Am ajuns in statie, la Hidro (Brasov, bineinteles) si brusc parca ziua aia nu mai era asa de proasta.
M-am intors ca sa pot vorbi la telefon, era prea mare galagia chiar acolo in statie,pe marginea bordurii si te-am vazut. Stateai pe banca, in spate,parca fara nici un gand doar ascultai muzica. Nu m-ai observat pana nu am urcat amandoi in acelasi autobuz, 5, tu in spate, eu la mijloc, langa usa. Te-am urmarit cu privirea tot drumul, nu puteam sa imi iau ochii de la tine, chiar nu puteam. 
Eu am coborat la urmatoarea statie, din pacate. 
M-am intors, sa te mai vad o data si mi-ai zambit, prin geam. M-am topit. M-am uitat la autobuz pana a disparut. De atunci ma tot gandesc la tine. 
Azi e marti si-o sa ma duc la ora 7 in statie.Probabil n-o sa fii acolo, dar macar stiu ca am incercat.
Daca nu te mai vad niciodata, straine, n-o sa stii ca mi-ai dat lumea peste cap, putin.

Fata de pe bordura.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu