Nu stiu in ce statie eram. Usile tocmai se inchideau cand am ridicat nasul din cartea pe care o citeam. Atunci ti-am intalnit privirea. Ai mers pe peron deodata cu metroul pana cand a accelerat si n-ai mai reusit sa tii pasul cu el. Abia atunci ni s-au ‘dezlipit’ privirile. Inca ma mai uit dupa tine in statiile de metrou. Cine esti ?
PS: Aveam o geaca lunga si palarie gri. Inca le port in speranta ca ai sa ma vezi si ai sa vii sa-mi intainzi mana sa facem cunostinta.
Olivia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu