Am simtit privirea ta in ceafa, de pe celalalt colt al bancii in decorul supranatural cu zeci si zeci de ciori care ciocaneau in copacii din jurul nostru. Nu puteam sa-mi tin ochii deschisi de la prea multa lumina si in afara de tine ma simteam urmarita de un ochi de geam de peste drum care era spart in asa fel ca desena un profil de batran. Am fost nu speriata, hipnotizata. Asa ca la sfarsit cand tu ai fost incurcat, eu de fapt chiar nu aveam glas.
Sa-ti explic, toata ziua am fost lipsita de reactie. Era sa nu ma dau jos din autobuz la timp pentru ca nu-mi venea sa deschid gura sa o rog pe o tipa sa se dea la o parte si cred ca ramaneam acolo daca nu imi facea loc cineva de langa mine. Dupa asta au fost ciorile care au venit foarte aproape de mine si zgomotele seci si uscate pe care le tot faceau. Dupa amiaza eram complet nemancata si ma scurgeam. Nu eram omul cu care sa incepi o conversatie, nu mai eram pe lumea asta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu