Te vad in fiecare zi

La aceeasi statie de metru ( Iancului) , dar pana ieri erai doar unul dintre cei multi pe care ii vad constant pe drumul in spre birou...aceeasi nefericiti care se trezesc la aceeasi ora ...
Doar ca ieri te-am vazut cu barba si mi s-a parut super sexi! M-am tot uitat dupa tine, am incercat chiar sa-ti zambesc dar cred ca era prea dimineata si erai adormit.
Sper ca te vei uita in jur data viitoare cand pleci de acasa!

Te astept la Stefan (Chisinau)*

Chiar ieri, erai in fata la Stefan, pe la ora 3. Tineai in mina cîteva lalele albe – florile mele preferate. Nici macar n-aveam treaba pe acolo, treceam pe alaturi, dar m-am facut ca astept si eu pe cineva ca sa pot sa te vad mai bine. Nu stiu, poate asteptam sa te intorci si sa ma intrebi daca nu vreau niste lalele albe. Sunt sigura ca si tu m-ai observat si chiar ai zîmbit.

In speranta ca iti astepta mama sau matusa sau sora acolo, la Stefan, eu voi trece si duminica viitoare, intamplator, pe la ora 3, pe linga statuia lui Stefan.

* post publicat de primaoara.wordpress.com

ai trecut repede repede

cu o caciula care pe ochi si un fular care iti acoperea jumate de fata pe langa Billa titan. n-am vazut prea mult din tine dar pareai un pui de eschimos cu obrasii rosii si mi s-a parut super simpatic. e ciudat cum te poti indragosti de o femeie doar vazandu-i obrajii si ochii :).
daca te mai vad o data, sperand ca te si recunosc data viitoare cand treci pe acolo, te salut!
sa nu fugi!

Baietii cu chitara*

Eram in magazin, cumparam paine si oua. Cat de banal! Ne-am ciocnit de cateva ori si ne-am cerut scuze politicos. Ai iesit primul, apoi te-ai intors si ai mai cerut o sacosa, apoi am iesit si mergeam pe strada, aproape umar la umar.

Aveai parul un pic cam lung si ondulat si erai neras, exact asa cum imi place. Dar aveai o chitara imensa in spate. Ah, chitara! Nu zic, daca aveam vreo 17 ani, poate ca mi-ar fi placut, mi-ai fi placut numai pentru simplu fapt ca aveai chitara. Acum, insa te urasc pentru asta. Ai vazut vreodata un cliseu mai mare: fete carora le plac baieti cu chitara? Pentru asta, sper ca ti-i frig in papucii ceia subtiri cu care tot loveai zapada. Si sper sa ne mai vadem la cumparat oua langa ASEM

*primaoara.wordpress.com

E rau

E rau asa fara tine! E drept ca-mi vine sa te strang de gat cand te vad ca nu zici nimic clar si nu stii nici acum, dupa atata timp ce vrei...
Da e rau sa n-am pe cine sa mai bomban si pe cine sa mai pup cand se face asa ca acum, seara si mai ales cand beau un pahar de vin.
Deci tot la tine mi-e gandul.

Avem o sora mai mica la Chisinau!

Am considerat că şi Chişinăul trebuie să aibă un loc unde se pot întîlni în scris cuvintele care nu pot fi spuse.

Dacă te duci singur în fiecare seară la Kira’s, iei o bere şi n-ai curaj să-i ceri numărul de telefon chelneriţei drăguţe care poartă mereu părul împletit;

dacă l-ai văzut o singură dată, în parc, lîngă bustul lui Stănescu şi-ai simţit nişte fluturi turbaţi în stomac;

sau pur şi simplu eşti îndrăgostit de poza aceea de pe Facebook, intri pe profilul ei de cinci ori pe zi şi tot n-ai curajul să apeşi pe „Add friend” sau să-i scrii „Salut, ce faci?”;

aşteptăm să ne scrii la:

primaoarablog@gmail.com

Poţi alege să păstrezi anonimatul sau să ne laşi datele de contact, în cazul în care şi celălalt te caută.

Curaj! Doar prima oară e mai greu.

Timisoara, Real, Helpnet, Cosmote

Te-am vazut la farmacia Helpnet din real aradului ,Timisoara, in 26 ianuarie 2012

Era in jur de ora 17, stateam la rand la farmacie, ai intrat tu, apoi ai luat niste seringi, asa m-i s-a parut, si ai spus sarutmana farmacistei .

Probabil o cunosteai.

Erai inalt si cam simpatic.

Eu aveam o geaca de piele maro si parul brunet , prins in coada

Apoi ne-am intalnit pe culoarul de langa cosmote, am schimbat directia de mers intentionat ca sa ne intalnim privirea,ne-am privit in ochi , tu te-ai intimidat, am vrut sa intorc capul dupa tine, dar pe moment m-i s-a parut prea mult.

Acum regret.

ionela.7891@yahoo.com

A trebuit sa plec

Nu mai intelegeam nimic. Doar traiam mai departe rabdatoare, gandindu-ma ca odata, mai tarziu... si aici gandurile mi se opreau pentru ca nu stiam ce urmeaza. Dar am tot incercat sa ma linistesc singura gandindu-ma ca ar trebuisa urmeze ceva bun, ca rasplata pentru cineva cuminte.

Apoi a trebuit sa plec. Sa fiu singura, sa nu ma mai vada nimeni, sa respir doar pentru mine. Obosisem sa traiesc sub ochii cuiva. Prea apasator, prea mult timp. Iarta-ma.


Dia

Fata fugarita de excavatoras

ieri in parcul circului. o fata cu caciula rosie fugarita de un excavatoras de deszapezit care facea alei. ea radea si tipa, alerga, aluneca, se ridica si radea iar.

incercam sa ajung in fata ta, sa te scap de masina evil care vroia sa te faca alee. m-am pierdut in potecutze facute special de monstrul ala care a vrut sa ne separe drumurile. si acum ma blestem ca n-am avut curaj sa fiu fat-frumosul tau si sa te salvez prin zapada adanca - dar mi-a fost frica sa nu ma ud la picioare.

sunt tipul cu mustati de gheata, ala de facea semne ciudate cu mainile

Inca le port...

Nu stiu in ce statie eram. Usile tocmai se inchideau cand am ridicat nasul din cartea pe care o citeam. Atunci ti-am intalnit privirea. Ai mers pe peron deodata cu metroul pana cand a accelerat si n-ai mai reusit sa tii pasul cu el. Abia atunci ni s-au ‘dezlipit’ privirile. Inca ma mai uit dupa tine in statiile de metrou. Cine esti ?

PS: Aveam o geaca lunga si palarie gri. Inca le port in speranta ca ai sa ma vezi si ai sa vii sa-mi intainzi mana sa facem cunostinta.

Olivia

Roscata de la UTA

Erai cu amicul tau in colt, la UTA. M-ai vazut cand te-am scanat din cap pana in picioare si mi-ai zambit. Apoi, ai continuat sa vorbesti cu amicul tau. Cand am trecut pe langa voi, mi-a batut soarele in par si mi-a iesit la iveala roscatul. ai facut "wow! uita-te la ea" si i-ai dat un cot prietenului tau. Am inceput sa rad si te-am vazut rosind cand am intrat in magazin. ai un zambet de milioane. Speram sa fi acolo cand ies din magazin, dar voi ati plecat. Daca vrei sa fi uimit mai des, sa stii ca trec in fiecare zi pe acolo. Tot pe la ora aia.
Te-as pupa, roscata.

Complici

Acum exact 1 an si 6 luni stateam amandoi la o masa pe plaja, fata-n fata si te asteptam sa-mi spui sa ma ridic si sa plec cu tine. Imi aduc aminte foarte clar cum te uitai la mine si cum imi zimbeai. Nu aveam mult timp la dispozitie, in curand nu aveam sa mai fim singuri, tu ai ezitat si a trebuit sa ne despartim si de atunci sa ne vedem doar formal. Nici eu nu ti-am mai zambit niciodata asa cum am zambit atunci, pentru ca nu am mai fost libera sa o fac. Imi pare rau de ezitarea ta si sunt undeva in adancul sufletului convinsa ca si tie iti pare. De fiecare data cand ne intalnim ma simt complice cu tine la ceva ce nu s-a intamplat niciodata, dar pentru care amandoi suntem vinovati si ca am dorit-o si ca n-am dus-o pana la capat.

N.

Tata a fost securist

Vroiam sa-ti spun de ce nu pot sa-ti povestesc mai multe, dar sunt lucruri despre care n-am vorbit toata viata, asa ca mi-e greu sa am incredere in tine, pentru ca asa am fost invatata si e greu sa ma schimb, desi mi-as dori sa fiu alt om. Povestea e ca nu l-am intalnit niciodata pe tata, nici nu l-am vazut si nici nu am vreo fotografie cu el. Mama mi-a spus tarziu ca el a parasit-o inainte de 89 fara un cuvant. Era securist. Nu stiu nimic despre povestea lor de dragoste, dar mama povestea cu un zambet amar ca si-a dat seama foarte tarziu ca el se pricepea sa nu apara in poze. Era ca un facut si se facea nevazut la momentul potrivit. Nici mama nu a stiut despre el aproape nimic, sau asa imi spune mine. Disparea perioade lungi, apoi aparea, nu putea sa spuna unde a fost, cine stie, poate mai avea o familie. Nu m-a recunoscut, asa ca nu sunt sigura ca stiu numele lui real. Daca ma gandesc bine nu cred ca i-ar fi spus mamei numele lui. Nu a ramas nimic concret in urma lui. Se pare ca era bun la ce facea. Daca stii cine sunt, te rog mult, nu aduce asta in discutie.

Te caut in continuare

Te tot caut in locuri in care n-ai mai fost demult si ma chinui sa te recompun si e dureros cat de exclusa ma simt din peisajele care au fost ale noastre odata. Nu stiu daca de tine mi-e dor sau de mine, aia care eram cand eram impreuna. Mi s-a inchis o lume. Care nu mai exista sau nu o mai recunosc. Am murit si de atunci bantui degeaba. Nu pot sa ma opresc desi imi face rau. Stau la acelasi mese, ma uit in aceleasi directii, totul e aproape la fel, nu imi dau seama ce e schimbat si sufar pentru viata care o simt in jur, care merge inainte fara mine. Sunt complet pe dinafara si nu-mi gasesc niciun scop. Dar nici nu pot sa ma desprind, pentru ca e frumos aici, unde inca mai "miros" fericirea de demult.

Banca din parc

Am simtit privirea ta in ceafa, de pe celalalt colt al bancii in decorul supranatural cu zeci si zeci de ciori care ciocaneau in copacii din jurul nostru. Nu puteam sa-mi tin ochii deschisi de la prea multa lumina si in afara de tine ma simteam urmarita de un ochi de geam de peste drum care era spart in asa fel ca desena un profil de batran. Am fost nu speriata, hipnotizata. Asa ca la sfarsit cand tu ai fost incurcat, eu de fapt chiar nu aveam glas.

Sa-ti explic, toata ziua am fost lipsita de reactie. Era sa nu ma dau jos din autobuz la timp pentru ca nu-mi venea sa deschid gura sa o rog pe o tipa sa se dea la o parte si cred ca ramaneam acolo daca nu imi facea loc cineva de langa mine. Dupa asta au fost ciorile care au venit foarte aproape de mine si zgomotele seci si uscate pe care le tot faceau. Dupa amiaza eram complet nemancata si ma scurgeam. Nu eram omul cu care sa incepi o conversatie, nu mai eram pe lumea asta.