La prima vedere... la o inmormantare

Era o zi de miercuri ploioasa si intamplarea a facut ca eu sa ma duc la inmormantarea mamei colegului meu de serviciu. Cu o coroana de flori intr-o mana ( coroana mai mare decat mine) cu umbrela in alta mana... am ajuns intr-un final la capela cimitirului. Am asezat repede coroana si m-am asezat undeva in spatele tau. Nu te observasem atunci, doar am vazut telefonul tau mobil- un model destul de interesant (adica vreau sa spun ca tu scriai sms-uri in timpul slujbei….) La sfarsit te-ai oferit sa ma duci cu masina pana la mormant – care era destul de departe, in alt cimitir, tu urmand sa pleci la serviciu imediat dupa aceea. Afara turna cu galeata iar noi mergeam cu viteza... mortului. Eram prea emotionata sa vorbesc cu tine - asta si din cauza ca ma afectase moartea mamei colegului... Ajunsi la locul cu pricina, inainte sa cobor din masina ta, mi-ai cerut numarul de telefon ca sa ma suni si sa ma duci la serviciu dupa inmormantare. Chiar ai insistat de cateva ori... Nu ti l-am dat. Mi se parea ca este ireal... sa mi se intample mie asa ceva... un barbat sa-mi ceara numarul de telefon la o inmormantare.... Daca ne intalneam in alte imprejurari... cu siguranta ti-l dadeam :)