prin iulie anul trecut, în braşov.
aveam o zi proastă.
de fapt aveam o zi foarte proastă. am ieşit din casă să mă duc până la
magazin. aveam ochii roşii de la plâns şi nu-mi doream decât să nu mă
întâlnesc cu nimeni cunoscut. şi te-am văzut pe tine. la câţiva paşi de
casa mea... făceai poze. tot ce-mi mai amintesc despre tine în afară de
asta e că erai brunet. şi-aveai parcă un tricou alb. am trecut pe lângă
tine şi-am zâmbit. după câţiva paşi m-am întors să te mai văd o dată.
stăteai în acelaşi loc. mă fotografiai. am început să râd şi m-am
înroşit instant. cred c-ai râs şi tu. am grăbit dup-aia paşii... nu ştiu
de ce. m-am întors după cinci minute, dar deja plecasei. tare rău mi-a
părut.
ţin să-ţi spun c-am bătut deviantart-ul în lung
şi-n lat după poza aia şi nimic. în ziua aia chiar am scris pe blogul
meu sperând c-o să dau de tine. nimic. probabil şi după postul ăsta tot
nimic o să fie. dar tare-aş vrea să ştii că-n ziua aia de iulie mi-ai
făcut viaţa mai frumoasă. şi m-ai făcut să mă simt frumoasă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu